Issue nr. 2

Post sent out on February 25, 2005
Daca stau bine si ma gandesc, viata e plina de alegeri pe care nu ne dorim sa le facem. Sau pe care le acceptam, cu jumatate de gura si sufletul indoit, pentru ca nu mai avem de ales. Nu as vrea sa intru in detalii. Pornesc insa discutia de la intrebarea: de cate ori mai suntem singuri si putem face o alegere asa dupa cum ne dicteaza sufletul? In cate ocazii mai putem face lucrul asta?

Desi o sa sune al naibii de hilar, cabina de vot este unul din aceste exemple. Oamenii cu adevarata constiinta civica spun ca e o datorie si un drept in acelasi timp sa te duci sa votezi. Da, OK, asa e, trebuie s-o facem si sa alegem exact asa cum dorim si nici nu suntem obligati sa dam niciodata socoteala cuiva despre locul unde am pus stampila aia.

Dar ce se poate face un bucurestean care, sa zicem, are si constiinta civica si simte nevoia sa-si spuna cuvantul, sa aduca un vot acolo unde crede el ca e mai bine, in situatia in care va trebui, in curand, sa mearga sa-si aleaga primarul? Va avea de pus o stampila pe unul din urmatoarele nume: Marian Vanghelie, Adriean Videanu, Anca Petrescu si Radu Opaina.

Eu am toate bunele intentii si as vrea sa ma duc sa votez chestia asta. Dar inainte de a o face simt nevoia, asa cum am simtit-o de fiecare data, sa fac un fel de mica lista cu de ce da si de ce nu. Cu totii facem liste de-astea macar la un anumit punct in viata si unii dintre noi sunt invatati sa le faca mult mai des.

S-o luam metodic.

Radu Opaina
DE CE DA: E tanar si are dinti. Pe care vrea sa-i infiga in gatul celor care taie caldura iarna si ne vand apa calda la un pret de sapte ori mai mare. E nepatat. E om normal, cu venituri normale si care stie ce inseamna sa stai la bloc.
DE CE NU: E naiv. Crede ca daca are dinti si se repede in dusmani o sa fuga toti. Habar n-are cu ce se pune. Nu stie o iota din ce inseamna sa lucrezi intr-o administratie. De ce-i trebuia sa se inscrie intr-un partid pentru chestia asta nu inteleg. De ce trebuia sa se inscrie tocmai in cel mai cameleonic dintre ele, iar nu inteleg. De ce trebuia sa se inscrie cu o zi inainte de candidatura, iarasi nu inteleg. Crede ca asociatiile de locatari al caror reprezentant este o sa fie alaturi de el cu trup si suflet. Chiar si atunci cand administratia orasului neavand bani in buget nu va avea cu ce sa astupe gropile de pe drumuri sau canalele ramase fara capace.

Anca Petrescu
DE CE DA: Chiar, de ce? De unde si pana unde?
DE CE NU: E parasutata in mijlocul unei chestii, oricare ar fi aceea. Pur si simplu nu se potriveste, si sunt prea multe de spus aici pentru a mai merita sa spunem ceva. Romania Mare la primarie? Da' de ce? Si, apropo, de cand e femeia asta membru de partid? Si de ce?

Adriean Videanu
DE CE DA: E membrul unuia din partidele aflate la putere. Are sprijin din multe parti. Stie unde sa se duca pentru a putea face un lucru atunci cand presiunea sociala o cere, in asa fel incat sa-i iasa si lui si sa nu se cunoasca.
DE CE NU: E indeajuns de neavenit in problemele in care vrea sa se bage incat sa nu ffie in stare sa faca nimic. In afara ca e membru in partidul in care e, nu are nici un avantaj competitiv in fata
contracandidatilor. E un om de afaceri indeajuns de priceput (altfel nu facea bani pana acum) incat sa stie sa fure. Si sa stie si de unde.

Marian Vanghelie
DE CE DA: E singurul dintre ei care stie ce e aia o primarie. E singurul dintre ei care a luat-o pe urmele lui Becali in ce priveste paranoia si argumentele imparabile. Stie ce trebuie sa faca, stie cu cine are de-a face si stie care sunt instrumentele care-i stau la dispozitie. Stie cum sa aduca bani catre administratie atunci cand va avea nevoie.
DE CE NU: Stie cum sa faca pierduta o buna parte din acesti bani. Nu e in toate mintile. E bucurestean cu un arbore genealogic care se intinde pana la Decebal si Traian, numai pe meleagurile din Dacia Minor. E ruda cu Glad, Gelu si Menumorut si pe peretele sufrageriei
lui troneaza o fotografie de familie cu descalecarea lui Bogdan la apa Moldovei. Chiar asa am ajuns, sa nu mai avem pe cine alege?

O ultima observatie: eu n-as fi de acord cu afirmatia conform careia Primaria generala este o trambulina catre presedintia tarii. Din istoria de dupa 1989, cati primari generali de Bucuresti au ajuns presedinti? Unul singur. Acum.