nu taia padurea ca-n codru

Vad ca aceasta campanie despre care se vorbeste peste tot pe net si nu numai (pentru referinta vezi site-ul asta sau asta si multe altele asemenea), si despre care am pomenit in ultimul post e nominalizata/premiata/admirata.
Bravo.
Super misto.
E un lucru bun ca advertiserii romani incep sa fie apreciati si ca nasc lucruri care atrag atentia, in acest sens.
Dar incapatanarea din mine revine: cui se adreseaza aceasta campanie?
Eu am vazut-o in Bucuresti. Din cele peste doua milioane de locuitori ai Bucurestiului, cati s-ar putea simti cu musca pe caciula din aceasta cauza?
Cati dintre ei au taiat un pom? Si - mai ales - unde? In Bucuresti, daca tai un pom te amendeaza primaria imediat (pentru ca pensionarii pretutindenari, vorba lui Marin Preda, te toarna imediat), exceptie facand cazurile in care esti tigan si ti se rupe.
Si am inteles ca aceasta campanie se desfasoara si in alte orase.
Ma gandesc cat la suta din locuitorii tuturor acestor orase sunt responsabili de cei "32 de milioane de copaci care cad prada anual defrisarilor abuzive"...

din metrourile patriei

...na ca o iau si eu pe urmele unuia mai meserias ca mine si ma uimesc de ce pot sa vad in momente care de care mai neasteptate ale calatoriilor mele cu metrou'.
Carevasazica, ieri cand eram pe drum spre casa intru intr-o statie si pe perete, intre o droaie de afise, ce vad? Un afis d-ala mare, luminat, care ma indemna pe mine bucuresteanul mergator, sa nu tai copacii ca-n codru.

M-am tot uitat si ma intrebam: ce cauta duda asta in metrou, in mijlocu' Bucurestiului? Cati dintre calatornicii cu metrou' taie copaci? Si, mai mult, taie copaci asa, fara discernamant?
Io unu' mi s-a facut rushine si am promis solemn ca nu mai tai copaci ca-n codru niciodata.
Ce conteaza ca nici pana in ziua de azi nu am taiat vreodata vreunul. Intentzia e de baza, nu?
Si pe urma am inceput sa ma uit mai cu atentie... pe posteru' ala mai scria ceva despre cum ca e o campanie desfasurata de nu stiu ce administratie cu bani de la UE. Si m-am intrebat, io pe mine insumi, pentru ca toti ailalti calatori manifestau un dezinteres total fata de ce scria pe pereti, care campanie ca ala era singurul desen cu subiectul cu pricina pe care il vazusem vreundeva. Bag seama ca restul campaniei era in padure, acolo unde tiganii, oamenii saraci si viitorii proprietari de vile taie intr-adevar copacii... Nu?

Peste ceva vreme, in metrou fiind, ma agatz de bara langa un nene asa cam pe la f'o patruzeci si ceva de ani care tinea parinteste in poala o mapa plina cu hartii scoase la imprimanta. Si pe care din sete de cultura le rasfoia pe rand. Io ca o precupeatza ce ma aflu, tzop cu ochii-n foile lu' nenea. Si ce vad? F'o cateva sudokuri printate enlarged cat sa-ncapa cate unu' pe un A4, de era sa ma umfle rasu', niscai liste cu teste de-astea de posibil viitor mare agent imobiliar, de genu' "redactati un act de acceptare a unei donatii" si/sau "redactati un act de inchiriere". Da' dupa ce omu' s-a informat care erau probabil subiectele lui de examen de admitere in meseria de agent, avand intelectu' pesemne obosit tare, s-a cufundat in lectura altui A4 printat care avea un titlu de genul "trucuri impotriva foamei".
Hait, zic, ia sa vezi acilea lectii de supravietuire despre cum sa mergi prin deshert trei saptamani shi sa te hranesti numa' spiritual shi sa nu mori... shi m-apuc sa citesc d-a-ndoaselea.
Undeva pe la jumatea paginii, inca o data "trucuri impotriva foamei" shi imediat sub, incepeau mah trucurile [aia/alea de vretzi sa slabiti, fiti atenti acilea]:
"Aprindeti betisoare parfumate. Sunati un prieten."

Mwahahahahãhãhãhãhãhãhãhãhãhãhã. Hãhã. Hããããããããã.

Bai, acu' mi-a picat mie fisa... in ultima vreme am tot primit telefoane de la uameni cu care vorbesc in general o data pe an, numa' asa, sa ma-ntrebe ce mai fac cum mai sunt... Shi io care credeam ca i-a pocnit pur si simplu doru' de mine... cand colo ei de fapt le erea foame, mah, si luptau cu ea... auzi...

Boooonn... shi citesc dinnou din intzelepciunea internetibetana a haleului:
"Daca va e foame, intrebati-va de ce mancati. Daca raspunsul la intrebare nu e foamea, atunci opriti-va din mancat."
Sa ma-npusc de nu scria chiar asa.
Adica daca mi-e foame io ma-ntreb pe mine insumi de ce mananc shi-mi raspund tot io ete-asa d-al naibii, nu pentru ca mi-e foame, nah.
Adica daca mi-e foame io mananc de jmeker, e clar, da?

D-aci-ncolo recunosc cinstit ca n-am mai fost in stare sa citesc pentru ca ma cufundasem intr-un soi de ganduri negre - sa-mi fie foame, sa nu-mi fie foame? Da' daca mi-e foame si ma-ntreb, si nu stiu ce sa-mi raspund? Sa mai mananc? Sau sa nu mai mananc?
Ajuns acasa, incercat de un profund sentiment de vinovatzie am introdus in matz una bucata portie de supa de pui shi dup-aia am mai rupt picioarele inca unui pui care ma astepta pe platou cam cum stau stiti voi cine pe sezlong la Mamaia... shi ma tot gandeam... ma, mie acu' de fapt mi-e foame sau nu? ca sa stiu daca mananc sau nu.

oare ce

...bipaie a SMS telefonul mobil al unui coleg. "Ah sa-mi ..., acuma ce rata oi mai avea de platit?"
E naspa cand SMS-ul ajunge sa nu mai insemne decat ca ai de dat bani undeva...

de ce iubim Bucurestiul

Ca sa citez un clasic in viata, hã hã, care esti ma ala? Dincolo de, sau poate tocmai in plus fata de, tot ceea ce s-a spus pe net despre aceasta campanie oarecum nelalocul ei, hai sa vedem si eu de ce iubim Bucurestiul.
Voi?

Deci:

- pentru ca nu avem apa calda
- pentru ca nu am inteles nici acum de ce actionaru' majoritar al lu' apa nova se chema candva vivendi si dintr-o data il cheama veolia - o hi tat ala? o hi altu'? Cum? De ce? Pe cati bani? Ai cui?
- pentru ca inca mai exista notiunea de "revizie" la instalatia de apa calda
- pentru ca sunt obligat sa platesc apa calda conform apometrului si dimineata cand astept cate un sfert de ora sa se incalzeasca, desi ea e rece ca gheata
- pentru ca pretul la apa calda are un mod de calcul de te doare capu', care tine cont de pretul la apa rece, la gaz si la gigacalorie
- pen'ca in loc sa bage banii pe care li-i dau in tzevi noi si salariati cu bun simt, ei fac campanii imbecile
- pen'ca numai in Bucuresti mai vezi imagini ca-n filmele cu cowboy si mexicani, din alea cu ciulini facuti cocolos care zburda pe strada in bataia vantului
- pen'ca o treime din locuitorii lui nu au la dispozitie decat doua bulevarde spre a se duce si veni la/de la serviciu
- pen'ca e un oras cu cai si carute
- pentru ca, nu-i asa, si in Viena se moare muscat de caini in mijlocul orasului... nu?
- pen'ca pana nu demult, veceuri publice si cosuri de gunoi nu existau deloc
- pen'ca fiecare bucurestean are masina si, al naibii, circula cu ea zilnic
- pen'ca se opreste curentu'
- pentru ca suntem cu totii "consumatori captivi"
- pentru ca avem borduri de beton, evident mult mai trainice decat granitul ala care a rezistat erelor geologice, neandertalului si vangheliului
- pentru ca, desi fiecare bucurestean are masina si circula cu ea, in mijloacele de transport in comun e o inghesuiala ceva de speriat
- pentru ca e un oras din care aproape nu se mai poate iesi, la propriu
- pentru ca inca mai are drumuri de colb, case fara apa, veceu sau telefon
- pentru ca politia nu e in stare sa faca in diverse locuri ce-au facut francezii cu mahalalele Parisului pe vremea cand noi inca ne mai luptam cu turcii
- pentru ca daca dai spaga scapi, te rezolvi, te faci om, ai zile
- pentru ca a inceput sa fie din ce in ce mai plin de nume gen Adriean, Joitza, Mucea, Mucles and so on and so forth
- pentru ca se apropie ca pretzuri la orice de orasele cu apa calda
- pentru ca o inmormantare te costa mai mult ca o nunta; decat sa mori, mai bine te mai insori o data. Ce daca esti deja? Divortzezi! Decat sa mori...
- pentru ca la doua milioane de masini sunt doar sase centre de accidente
- pentru ca in buricu' orasului se cresc gaini, ratze, porci - neincrezatorii sa rascoleasca bine zona Aviatorilor
- pentru ca e din ce in ce mai plin de moluri, da' fabrici ioc
- pentru ca nu mai gasesti nicaieri un telefon public cu monede. Ce daca nu gasesti nici monede? Ce daca n-ai de vorbit decat o data-n viata cand vii la Bucuresti, si atunci 35 de secunde, sa zici "am ajuns, maica, sunt bine, stam numai cate doi in pat si io am avut noroc, pe mine m-a pus cu una care are hemoroizi shi sindromu' tourette... noroc ca acu' e in coma si nu se zbate, te pup, te mai sun cand sa vii sa ma scoti, daca oi mai avea zile sa scap"
- pentru ca e un oras cu tot atatea cazinouri ca si fratele lui mai mic, Las Vegas
- pentru ca in curand numarul de universitati din acest oras intelectual se va apropia de cel al cazinourilor de la punctul de mai sus
- pentru ca are sapte primari, cel putin tot atatia viceprimari, un prefect si cel putin un subprefect
- pentru ca cica poti sa-ti platesti impozitele onlain... ete na.
- pentru ca indiferent de nivelul asfaltului, repartitia pietoni - automobile e uniforma pe tot cuprinsul orasului
- pentru ca exista locuri unde se prabuseste soseaua cu tine. Fireste ca nu stim unde sunt aceste locuri, le vedem dup-aia la televizor seara
- pentru ca, nu-i asa Apa Nova?, cand ploua se inunda largi parti din oras
- pentru ca e un oras cu 10.000 de copii care nu au loc la gradinitza
- pentru ca poti sa mori linistit pe strada, nu deranjezi pe nimeni, nici macar estetica spatiului inconjurator
- pentru ca numai aici poate sa zaca mortu' in casa zile in sir pentru ca nimeni nu are autorizatie sa vina sa-l ridice
- pentru ca in foarte curand va fi un oras locuit numai de tigani
- pentru ca doar o zecime din statiile de transport in comun au ghiseu de bilete. Da' ai dreq controlori se plimba peste tot
- pentru ca, intrucat si jegul are mandria lui, ca sa locuiesti in acest minunat oras te costa mai mult decat pe riviera franceza. Monte Carlo anyone?...
- pentru ca nu vom putea explica niciodata unui turist strain ca numele strazii "Armeneasca" (d-un paregzamplu) nu se traduce in romana cu "strada unde am lovit masina lu' tata"
- pentru ca, nu-i asa, acest panou va fi aici si maine.

P.S. la campanie, poate le aduce cineva la cunostinta si creativilor alora de o facura - cei ca mine nu copiau tema la romana in metrou pentru ca pe vremea aia metrou' era ceva unde erai prea mic ca sa mergi neinsotit de parinti si dup-aia ti se rupea de romana, iar cei ca voi nu au mai avut nevoie sa copieze in metrou tema la romana pentru ca internetu' era numai in calculatoare acasa, da?

...si, vorba unuia mai batran, eu "am buletin de Bucuresti din cauza certificatului de nastere".

Prietena mea Vasile

Am asistat ieri seara, in prime time, la un eveniment cultural de extrem de mare efect; poate ca unii dintre voi ati fost, de asemenea, martorii acestuia si as vrea sa cred ca ati ramas la fel de socati ca mine. Socati nu pentru ca vi se pare neverosimil, ci pentru ca o asemenea emisiune/intamplare/situatie poate face deliciul unui public si chiar poate tine oameni in fata televizorului.
Nici acum nu stiu prea bine ce sa spun, simt ca mi-au cam pierit cuvintele.
E vorba despre emisiunea "Din dragoste" de marti seara. Care ne-a prezentat-o - ghici - pe ea, amorezata, care a venit sa-i dea mesaj de dragoste lui.

Si pentru ca nu ma simt in stare sa evidentiez in mod corespunzator aspectele cu adevarat valoroase ale acestei emisiuni, ma voi margini sa fac doar un rezumat.

El: Stefan
Ea: Vasile

Ca telespectator, nu bag deloc mana-n foc ca femeia Vasile era/a fost/este femeie. Arata indeajuns de indoielnic sa fi putut fi si femeie si barbat. Si consecutiv dar si in acelasi timp.

Mircea Radu: Da' ce meserie are ea?
El: Are cinci-opt capre si canta pe la nunti.

Mircea Radu: Da' tu pe el de ce il iubesti? Ce are el special de l-ai ales tocmai pe el? Ca banuiesc ca nu e singurul barbat cu care ai fost.
Ea: Pai daca e sa le dau mesaj la toti aia cu care am fost ar trebui sa faci emisiunea numai cu mine vreo sase ani de acu inainte.
Mircea Radu: Si atunci? De ce ii dai tocmai lui mesaj de dragoste?
Ea: Pentru ca trebuie sa scoata 300 de milioane de la banca.

Intre noi fie vorba, am priceput rostul acestei editii a emisiunii abia spre sfarsit - ea a venit sa-i dea lui mesaj de dragoste pentru ca el nehotaratul nu a mai vrut sa scoata aia 300 de milioane din banca pentru ca nu-i mai trebuiau, cica. Drept pentru care mesajul de dragoste a sunat asa:

Ea: Daca faci ce ai promis raman cu tine, daca nu ma duc cu Aurica.

Mircea Radu ajunge cu mesajul la el, la care el reactioneaza asa:

El: A fost in Italia la o cumnata de-a ei si si-a schimbat sexu si aia a vrut sa o dea la un peste si ea n-a mai vrut si a venit inapoi in Romania, da a ramas cu sexu asa.

Mircea Radu se inapoiaza cu reactia lui in studio, la ea.

Ea: Pai e mai pampalau, ti-am zis ca intra in alimentara si zice ca e in aprozar.

Ea il striga, prostu de el apare. El n-are aia 300 de milioane, deci ea ramane cu Aurica. El da sa o imbratiseze, ea nu ca-mi strici machiaju. Da' daca ai bani pe tine ramai si tu noaptea asta in Bucuresti ca sa nu pierdem ocazia.


Eeeee... cam asta a fost... Acu' stau si ma gandesc, le-am vazut oare pe toate?
Sau cumva, intr-o editie nu foarte departe, vom vedea un hermafrodit venit sa-si dea mesaj lui insusi intrucat s-a parasit el pe el (sau ea pe ea, sau...) pentru ca nu se mai suporta sa traiasca cu propriul lui eu? Dupa care se striga singur, iese, da o tura de platou si intra inapoi?

Nenorocirile care le vedem pe televizor

- pseudoanaliza, partea a doua -

Deci, ca un zoon televizon ce ma aflu, continuu sa-mi masochizez ochii si urechile cu minunile pe care cu gratie si ingenuitate ni le servesc posturile TV fara deosebire.

Ca sa incep in tonul primei parti a acestei pseudoanalize, iaurtul asta pacatos are ceva cu mine... cred ca nu sunt singurul care a vazut reclama Danone in care o tanti spune, degajata si cu zambetul pe buze, ..."pe langa ca sunt mama, sunt si femeie!".
Mai dragilor, si mai ales dragelor, o asemenea afirmatie mie unu' imi zguduie rau perceptia despre viata... adica poti sa fii si altceva decat femeie, daca esti mama?
Am vazut eu mai demult niste emisiuni cu clonarea si cu "design your baby", in care se vorbea de tot felul de grozavii, dar nu mi-am inchipuit ca intre timp chiar s-a ajuns pana intr-acolo...

Dincolo de mama-femeie, aceeasi reclama pacatuieste printr-unul din cele sapte beneficii la care face referire. Imi pare rau ca nu am retinut numarul acestuia, insa el suna asa: "simte-te reconfortabil".
Va las pe voi sa cititi pe litere.

In acelasi ton, cu vreo doua saptamani in urma, un newsletter electronic cu programul ProCinema anunta cu mare pompa venirea pe micile lor ecrane a filmului "Promotoriul groazei".

Acuma: desi DEX-ul nu este documentul cu caracter regulator al saracei limbii romane (apropo, cati dintre vorbitorii declarati de limba romana stiu asta?), va invit sa lecturam impreuna, din el, explicatiile urmatoarelor cuvinte:

reconfortant
confortabil
promotor
promontoriu

Nu in ultimul rand, ca sa ziceti ca fac eu pe pruteanul cu motz, sa amintim - in treacat doar - de o alta reclama care persista cu incapatanare in peisajul video romanesc. Sigur, o stiti cu totii: este cea care vorbeste privitorului despre binefacerile Fantei, recomandandu-ne cu caldura "Bea Fanta, fii bambucea!"
'Ai, maica?!

Acestea fiind zise, va urez varza viezure manz branza.

Nenorocirile care le vedem pe televizor

- pseudoanaliza -

Deci ele apar nu numai noaptea si de preferinta pe binecunoscuta "banda" lansata in moda vizualului dambovitzean de atentatele de la 11 septembrie (2001, pentru cei mai tineri). Sigur, nu trebuie sa absolutizam, nenorocirile e o specie care le mai vedem si in promo-uri mai mult sau mai putin imbecile la emisiuni/filme la fel de interesante. Caracteristica lor principala e aceea ca apar si se deruleaza cu o viteza indeajuns de mare incat sa se transforme (de la un moment incolo) in lectii de limba romana cu caracter subliminal, viteza care face inutila orice incercare de a le cuantifica ori transforma macar in statistica.

Sigur, ele sunt rezultatul inaltului nivel de pregatire educationala a tuturor nechematilor de prin posturile TV care s-au angajat peste noapte redactori - nivel care face din crainici (uneori ei insisi autori ai unor atari "perle") niste maimutoi nevinovati, deoarece ei doar le lectureaza, spre incantarea ciocanelelor si scaritelor telespectatorului ingenuu.

Fiindca veni vorba de ciocanel si de prietena lui, scarita, sa va spun vreo doua.

Prima a fost lansata pe gura de fetita aia care a fost acasa la Big Brother si acuma e crainic sportiv la un oarecare post TV. Dar, dupa ce a lansat-o (si am crezut ca n-am auzit eu bine), am vazut aceeasi nenorocire scrisa pe sus-pomenita banda, cateva zile mai tarziu. Ma rog. Persistare inhumanum est.
E vorba despre sintagma "jucatorii ciucani". Mah... cand am auzit asta, mi-a sunat ceva de genul "*&%#@mi-ai ciucanu'", pardon my French.
Asta si datorita bancului ala de pe vremea lui Ceausescu, cu "ciubanu si cupilu"...
Yuck.

A doua e una proaspata, fiind ea comisa de un post TV tinerel. Ma uitam zilele astea si mi s-a-nfipt in ochi formularea "zana de basm".
Bai domnilor si doamnelor, zanele mai sunt si "de altceva"?!

Ceea ce imi aminteste de o formulare persistenta, care m-a urmarit o buna bucata de vreme, pana am lasat-o sa ma depaseasca - e vorba de "iaurt de baut".
Parca exista si iaurt de bagat in nas, fie vorba intre noi.
Zilele astea, insa, iaurtul de baut strikes back. Cu ce? Uimit peste masura, am asistat la un clip publicitar in care se povestea despre... despre ce credeti? Ei bine, da, despre deodorantul cu iaurt...
Ma intreb cum se utilizeaza, oare... se pulverizeaza sau se intinde sub brat cu spatula.
Cum o fi sa pulverizezi iaurt?

Deci acesta este advertisingul, oameni buni, nu? Ei stiau foarte bine, dintotdeauna, ca exista mai multe varietati de iaurt in functie de utilizare... si ne tineau in negura ignorantei folosind cunoasterea drept mijloc de manipulare a masei largi de bizoni. Manipulare cu iaurt.

Mi-e dor de zilele alea in care era (atunci cand il gaseai) un singur soi de iaurt, in borcanele mici cu capac de hartie poleita...

Al vostru,
Parintele Bambucea